Urări de Rusalii pentru bunică

La 50 de zile după Paște

Tradiții

Rusaliile, numite și Cincizecimea sau Pogorârea Sfântului Duh, sunt sărbătorite la 50 de zile după Paști și amintesc momentul în care Duhul Sfânt S-a pogorât peste Sfinții Apostoli. În tradiția ortodoxă, sărbătoarea este legată de nașterea văzută a Bisericii și de darurile Duhului Sfânt: credință, lumină, înțelepciune și mângâiere. În popor, Rusaliile sunt cunoscute și ca Duminica Mare, iar în unele zone se păstrează obiceiuri de pomenire a morților, împărțindu-se vase, colaci sau farfurii împodobite cu flori. A doua zi după Rusalii este închinată Sfintei Treimi, fiind numită și Lunea Sfântului Duh.

• În Duminica Rusaliilor, oamenii duc la biserică ramuri de tei, nuc sau plop. După sfințire, le pun la uși, la ferestre ori lângă icoane, ca semn de apărare pentru casă.

• Sâmbăta dinainte este legată de Moșii de Vară. Se pomenesc morții, se fac parastase și se dau de pomană vase, căni, colaci sau mâncare.

• Jocul Călușarilor are un loc aparte. Dansul este văzut ca un leac împotriva bolilor și a răului adus de Iele, mai ales pentru cei despre care se spune că au fost „luați din Rusalii”.

• În unele zone apar obiceiuri locale, mai zgomotoase și mai vii. În Ardeal se vorbește despre Împănatul Boului, făcut pentru belșug, iar în a doua zi de Rusalii apare și Udatul nevestelor, legat de sănătate și spor.

• Usturoiul și pelinul se folosesc ca plante de protecție. Oamenii le poartă la brâu sau le pun la intrarea în casă, cu gândul că țin departe spiritele rele.

• Superstițiile spun că de Rusalii nu e bine să lucrezi, să mergi la câmp sau să umbli prin locuri pustii. Acolo, după credința populară, omul poate supăra Ielele sau spiritele apelor și ale văzduhului.